SMART Craiova

Cu usturoi și pelin, 100 de călușari au bătut pământul astăzi, la Craiova

Centrul orașului, dar și Parcul Nicolae Romanescu din Craiova au fost locul în care astăzi una dintre cele mai originale tradiţii româneşti, dansul căluşarilor, a renăscut. Impresionant, extrem de emoționant să asiști la dansul a peste 100 de bărbați din județele Olt și Dolj care s-au reunit în Duminica Rusaliilor pentru a-și dovedi măiestria, tehnicile și talentul moștenite în dansul atât de ritmat, cu pași bine aleși și tehnici bine știute.


Dansul călușarilor are o frumusețe aparte. Cu toate că de Rusalii se sărbatorește Pogorarea Sfântului Duh, românii i-au asociat acestei sărbători și semnificații magice. Privindu-le dansul asisiști la un ritual magic, fiecare ceată de călușari are o poveste. Se spune că nu oricine poate face parte dintr-o ceată de călușari, trebuie să fi demn pentru a juca acest dans.
Opt cete de călușari din localitățile Coţofenii din Dos (sat Potmelţu), Dăbuleni, Giurgiţa, Goieşti, Sopot (sat Pietroaia), Şimnicu de Sus (sat Leşile), Ciupercenii Noi – Dolj și ceata de la Sârbii – Măgura (din județul Olt) au încântat astăzi pe cei prezenți la Alaiul Căluşului Oltenesc organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.

Demonstrațiile călușarilor nu au început până ce membri cetelor nu au spus salutul specific şi rugăciunea care se face înainte de a-şi începe programul.
Îmbrăcați în costume populare împodobite cu o serie de însemne specifice jocului: mărgele colorate şi ciucure negru din mătase, pălării neagre de fetru, decorate cu panglici colorate şi mărgele policrome, cu cămăși împodobite cu broderii sau alesături, cu brâu roşu sau un brâu făcut din bete înguste, de care și-au prins batistele de mână, panglici multicolore. Încălțați în opinci, iar deasupra gleznelor nelipsiții clopoţei și panglici multicolore. Cu plase pline de pelin și usturoi și nelipsitele bâte pentru a alunga spiritele rele şi a purifica sufletul, călușarii au strâns în jurul lor sute de craioveni.


N-au uitat craiovenii că pe vremuri călușarii aveau rol tămăduitor, vindecându-i pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobândit-o. Cred și astăzi în puterea acestor bărbați ce duc mai departe tradiția românească, motiv pentru care nu au ezitat să se prindă în horă alături de călușari și să-și pună copiii și nepoții în mijlocul horei pentru a fi tămăduiți, pentru a scăpa de deochi, de frici, de boală.
Fiecare ceată de călușari are un vătaf de care tot grupul ascultă. El este cel care conduce, care inițiază pe cei noi, care se alătură grupului. Dumitru Segăceanu este vătaful cetei de călușari din Giurgiţa. A moştenit acest joc de la bunicul său, iar el îl dă mai departe celor aleși să fie călușari.

Ceata din Giurgița are 12 persoane în formaţie. Specific, avem iepurele pe care îl jucăm care alungă spiritele rele. Nu ne lipește pelinul şi usturoiul care aduc noroc. Ne bucurăm să vedem atât de mulți oameni strânși să ne privească. Este bine, se spune că dacă te prinzi în dansul călușarilor îâți merge bine tot anul și ești ferit de rele”,

a spus Dumitru Segăceanu.

Duminica Rusaliilor este respectată de călușari cu mult respect, cu trudă și multă muncă.

Noi aducem binele în casele oamenilor, de-aia batem pământul cu atâta dragoste să dispară răul! Noi suntem români, iubim tradițiile și obiceiurile românești”,

a spus unul dintre călușari.

Vasile Mirciu împreună cu colegii săi, călușari, a dus dansul în cele mai îndepărtate locuri de pe pământ.

Prin căluș am simțit tot ce e mai bun, tot ce este mai frumos, prin căluș m-am realizat, prin călușari vreau să mor! Am format generații de noi călușari, aceasta este cea mai mare împlinire, știu că tradiția merge mai departe”,

a spus Vasile Mirciu, vătaful unei cete de călușari prezentă astăzi la Craiova.

Vătaful de la Sârbii Măgura, George Dulescu, a mărturisit că dansul căluşăresc îi curge curge prin vene încă din fragedă pruncie:

Această meserie o practicăm cu multă dragoste. Am învățat dansul călușarilor de la domnul învățător care este prezent astăzi lângă noi. Este o tradiție pe care o practic de peste 42 de ani. Cu acest căluș am vizitat America, Malaezia, Europa, ne-a dus călușul unde nici nu am visat că vom ajunge. Dumnezeu ne răsplătește după cum muncim. Am jucat în Malaezia, am jucat în Paris și nu jucasem în Craiova. Mă bucur mult să văd atât de mulți oameni iubitori de tradiție, olteni – români adevărați care simt și trăiesc românește. Călușul aduce binele, îndepărtează tot răul, protejează animalele și casa, copiii nu se mai sperie, îndepărtăm răul de-asta batem pământul”.

Ritualul Căluşului românesc a fost inclus, în 2005, în patrimoniul oral şi imaterial al umanităţii al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Adauga comentariu

Follow us

Vrei sa primesti cele mai noi stiri pe facebook?